Udin: diferencis tra lis versions
p r2.5.2) (Robot: o zonti: da:Udine |
|||
Rie 399: | Rie 399: | ||
[[cs:Udine]] |
[[cs:Udine]] |
||
[[cv:Удине]] |
[[cv:Удине]] |
||
[[da:Udine]] |
|||
[[de:Udine]] |
[[de:Udine]] |
||
[[en:Udine]] |
[[en:Udine]] |
Revision dai 9 di Otu 2011 a lis 22:01
- Se tu cirivis la scuadre di balon viôt Udinese Calcio
Udin | |
Non uficiâl par talian | Udine |
Provincie | Udin |
Part | Friûl di Mieç |
Altitudin | 113 m s.n.m |
Superficie | 56 km² |
Popolazion | 97.071 (avrîl 2007) ab. |
Densitât | 1.740,41 ab/km² |
Frazions | Baldassarie alte, basse e medie; Beivârs; Buse dai Veris; Cormôr alt e bas; Cussignà; Godie; Mulignûf; Laipà; I Riçs; Padier; Paparots; Partidôr; Sant Bernart; Sant Gotart; Sant Pieri; Sant Ulderì; Sant Svualt; |
Comuns confinants | Cjampfuarmit, Martignà, Pagnà, Pasian di Prât, Pavie, Paulêt, Puçui, Pradaman, Reane dal Roiâl, Remanzâs, Tavagnà |
CAP | 33100 |
Prefìs telefonic | 0432 |
Patron | Sants Ramacul e Fortunât |
«O ce biel cjiscjel a Udin. o ce biele zoventût»
| |
(Vilote)
|
Udin e je la capitâl dal Friûl. A je situade in'tal Friûl centrâl, int'une posizion strategjiche: e je une citât di plui di 97.000 abitants e po, ancje un centri di atrazion pai paîs ator ator. 'E je ancje cjâf-lûc de omonime provincie, la pui grant par dimensions inte regjon Friûl-Vignesie Julie.
Gjeografie
Udin je logade intal mieç de planure furlane, atôr di un cuel dominât dal cjistiel ch'al rive a 138 metris di altitudin sul nivel dal mâr.
Frazions
-
Udin
-
I Riçs
-
Padier
-
Sant Svualt
-
Laipà
-
Paparots
-
Sant Ulderì
-
Baldassarie base
-
Baldassarie medie
-
Cussignà
-
Beivârs
-
Sant Bernart
-
Mulignûf
-
Sant Gotart
Cuartîrs di Udin
Cjavriis, Sant Domeni, Sant Pauli, Sant Roc, Vât, Vilaç dal soreli, Udin sud.
Division aministrative
Circoscr. | Denominazion | Zonis | km² | Nr. abitants[1] | Nr. forescj | Struturis comunâls |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | Udin centri | centri storic | 2,98 | 19.437 | 3.019 | 1 biblioteche |
2 | I Riçs-Sant Domeni-Cormôr-Sant Roc | nord-ovest e ovest: v. Vignesie-S. Roc, Cormôr, centri studis, S. Domeni, Vilaç dal Soreli, I Riçs-Universitât-Stadi | 10,23 | 21.169 | 2.507 | 2 bibliotechis, 1 ambulatori, 1 centri di agregazion |
3 | Laipà-Sant Gotart | est: S. Gottart, Riccardo Di Giusto-v. Cividât, v. dal Bon-Laipà | 9,88 | 14.637 | 1.673 | 1 biblioteca, 1 ambulatorio, 1 consultorio, 1 centro di aggregazione |
4 | Udin sud | sud: stazion FS, v.Palme-Baldassarie, Gjervasute-Partidôr | 6,18 | 9.454 | 1.349 | 1 biblioteca, 1 ambulatorio, 1 consultorio |
5 | Cussignà | Cussignà-Paparots | 7,58 | 5.446 | 693 | 1 biblioteca, 1 ambulatorio |
6 | Sant Pauli-Sant Svualt | sud-ovest: S.Svualt-v.Puçui-v.Lumignà | 4,23 | 5.527 | 747 | 1 biblioteca, 1 ambulatorio, 1 consultorio |
7 | Cjavriis-Padier | nord: ospedâl, Cjavriis, Padier, Vât, Mulignûf, Godie, Beivârs | 15,70 | 23.401 | 2.168 | 1 biblioteca, 1 ambulatorio |
Borcs, Contradis e Placis dal Centri citât
- Borc d'Olee (Via Aquileia),
- Borc Glemone (Via Gemona),
- Borc di Graçan (Via Grazzano),
- Borc di Cussignà (Via Cussignacco),
- Borc di Puscuel (Via Poscolle),
- Borc di Sant Lazar (Via Anton Lazzoro Moro),
- Borc di Sôre (Via Superiore),
- Borc di Vilalte (Via Villalta),
- Borc d'Isule (Via Giovanni da Udine),
- Borc di Praclûs (Via Pracchiuso),
- Borc di Trep (Via Treppo),
- Borc dai Roncs (Via Ronchi),
- Borc di Mieç (Via di Mezzo),
- Borc Bertaldia (Via Bertaldia),
- Borc di Viole (Via Viola),
- Borc di Cjastelan (Via Castellana),
- Borc di Sante Marie (Via Antonio Zanon),
- Borc di Sant Francesc (Via Beato Odorico da Pordenone),
- Borc di Bartolomio (Via Daniele Manin),
- Borc dal Fen (Via Cavour),
- Borc di Sante Luzie (Via Giuseppe Mazzini),
- Borc di Sant Cristoful (Via Bartolini),
- Contrade di Sante Justine (Via Divisione Julia),
- Contrade dal Spagnûl (Via Pietro Zorutti),
- Contrade dal Morarat (Via del Gelso),
- Contrade di Sante Marie dai Batûz (Via Bonaldo Stringher),
- Contrade dal Domo (Piazza Duomo),
- Contrade dai Fôrs (Via della Prefettura),
- Contrade di Sant Pieri Martar (Via Paolo Sarpi).
PLACIS
- Zardin Grant (Piazza primo maggio),
- Place di Sant Jacum o Mercjât gnûf o des Jerbis (Piazza Giacomo Mateotti),
- Place Contarene o dal Vin (Piazza Libertà),
- Place dal Polam (cine Centrale),
- Place dai Lens (Piazza Girolamo Venerio),
- Place dai Grans (Piazza XX Settembre),
- Place dai Bernabîts (Piazza Giuseppe Garibaldi),
- Place dal Domo (Piazza Duomo).
Storie
Nassude probabilmentri come insediament celtic, 'e fo slargjade intal periodi di Rome. Tal'indomàn dal crac dal Imperi, al restà dome un pičul centri sigurementri une vore mancul impuartant di Aquilee e Cividât.
Il prin document scrit ch'al fevele di Udin — in che volte clamade "Utinum" — al'é dal 983. Tal 1223 la creazion di un marcjât aumentà la impuartance di Udin che e deventà la citât plui grande e plui impuartant dal Friûl, fin a deventâ sede dal Patriarcjât di Aquilee in gracie dal'imperadôr Oton II. In'tal 1420 e passà cul Friûl a le Republiche di Vignesie indulà ch'e restarà fint'al 1797, an dal Tratât di Cjampfuàrmit, cuant ch'e pasà sot de influence francese.
Cun la cjadude di Napoleon e la seguinte Restaurazion dal Congrès di Viene, in'tal 1813 e fasè part dal Ream Lombart-Venit, regjon dal Imperi Asburgjic. Il 1866 a'é la date di anession al Ream di Italie. Tal mieč dal 1915 e dal 1917 Udin e fo capitâl de vuere. Podaspò de rote di Cjaurêt e fo ocupade dai Austro-Todesc par jessi liberade il 2 di Novembar dal 1918.
Ancje vie pa'l secont conflit mondiâl la citât di Udin e fo un impuartant lûc di vuere. Daspò dal 8 di Setembar dal 1943 la citât e fo ocupade dai soldâts todescs dal Tiarč Reich e la liberazion e acjadè dome ta'l Avrîl dal 1945. Pai sacrificis e pe ande de popolazion, Udin e fo decorade cu la Crôs al Merit di Vuere pal prin conflit e cu la Medae d'Aur al Valôr Militâr par la seconde vuere.
Monuments
- Cjistiel
- Palaç dal Arcivescul, cun pituris dal Tiepolo
- Domo
- Templi ossari
- Glesie di Sante Marie in Cjiscjel
- Basiliche de Sante Marie des Graziis
- Oratori de Puritât
- Loze dal Lionel
- Loze di San Zuan
- Torate dal orloi
Culture
Il Teatri Gnûf Zuan di Udin al è il plui grant teatri de citât; al è stât inaugurât il 18 di Otubar 1997, e al à 1.230 puescj. Al è un progjet dal inzegnîr Giuliano Parmegiani e dal architet Lorenzo Giacomuzzi Moore.
cines di Udin:
- Visionario
- Centrale
- Diana
antîcs:
- Ariston
- Capitol
- Cristallo
- Ferroviario Ipolito Nievo
- Odeon
- Puccini
Multisale:
- Cinecity (Pradaman)
- Cine Città Fiera (Martignà)
Scuelis
Primariis: I circul:
II circul:
III circul:
IV circul:
Secondariis di prin grât:
- Alessandro Manzoni
- Enerico Fermi
- Giuseppe Ellero
- Zuan Batiste Tiepolo
- Pacifico Valussi
- Guglielmo Marconi
- Giusto Bellavitis
- Uccellis
- Jacopo Tomadini
- Bearzi (P)
- Gaspare Bertoni (P)
- Dimesse (P)
- The Udine International School (P)
Secondariis di secont grât:
- Liceu classic "Jacopo Stellini"
- Liceu sientific "Giovanni Marinelli"
- Liceu sientific "Nicolò Copernico"
- Liceu linguistic, pedagogjic-sociâl, des siencis sociâls "Caterine Percude"
- Liceu pedagogjic-sociâl, classic european, coreutic "Uccellis"
- Istitût tecnic comerciâl "Antonio Zanon"
- Istitût tecnic comerciâl "Cecilia Deganutti"
- Istitût tecnic industriâl "Arturo Malignani"
- Istitût tecnic par gjemetris "Gian Giacomo Marinoni"
- Istitût profesionâl pai servizis comerciâi "Bonaldo Stringher"
- Istitût profesionâl par l'industrie e l'artesanât "Giacomo Ceconi"
- Istitût d'Art "Giovanni Sello"
Economie
Comunicazions
Distancis chilometrichis | ||
Gurize | 37 km - | 50 minûts |
Aeropuart FVG | 42 km - | 30 minûts |
Pordenon | 50 km - | 1 ore |
Triest | 72 km - | 1 ore |
Vignesie | 130 km - | 1 ore e 20 minûts |
Lubiane | 135 km - | 1 ore e 45 minûts |
Clanfurt | 160 km - | 1 ore e 45 minûts |
Bologne | 265 km - | 2 oris e 30 minûts |
Zagabrie | 290 km - | 3 oris |
Milan | 380 km - | 3 oris e 45 minûts |
Munchen | 440 km - | 4 oris e 30 minûts |
Viene | 480 km - | 5 oris |
Budapest | 620 km - | 6 oris |
Rome | 660 km - | 6 oris |
Belgrâd | 685 km - | 6 oris e 20 minûts |
STRADIS
NORD
- S.P. 4 "TRESEMANE", che e continue te S.S.13 "PONTEBANE" viers TARVIS, AUSTRIE
- S.P. 49 "OSOVANE", viers OSÔF
- S.P. 15 "DI FAEDIS", viers PAULÊT, FAEDIS
- S.P. 38 "DAL CUARNAP", viers NIMIS
OVEST
- S.R. 464 "DI SPILIMBERC", viers SPILIMBERC, MANIÀ
- S.S. 13 "PONTEBANE", viers PORDENON, VIGNESIE
- S.P. 59 "DI BREÇÀ", viers BREÇÀ (MURÙS)
- S.P. 52 "DI SEDEAN, viers SEDEAN
- S.P. 89 "DI CJAMPFUARMIT",
- S.P. 99 "DI BASILIAN", viers GURICIZ (CODROIP)
SUD
- S.R. 352 "DI GRAU", viers GRAU
- S.R. 353 "DE BASE FURLANE", viers MUÇANE, che e continue S.R. 354 "DI LIGNAN", viers LIGNAN
- S.R. 56 "DI GURIZE", viers GURIZE, e continue S.R. 305 "DI REDIPUE" E S.S. 14 "DE VIGNESIE JULIE" viers TRIEST
- S.P. 94 "DI BICININS", viers BICININS, ONTAGNAN (GONÂRS)
- S.P. 2 "DI PERCÛT", viers TRIVIGNAN, TAPOIAN
EST
- S.R. 54 "DAL FRIÛL" viers CIVIDÂT, SLOVENIE
- S.P. 37 "DI PRADAMAN" viers PRADAMAN, LOVARIE
- S.P. 48 "DI PREPOT" viers PREMARIÂS,PREPOT
CIRCONVALAZION
S.S.13 tangjenziâl ovest jessudis:
- UDIN NORD (S.P.49)
- UDIN STADI FRIÛL
- UDIN VIE MARTIGNÀ (S.R.464)
- UDIN VIÂL MONSIGNÔR NOGARA
S.S.676 tangjenziâl sud di Udin jessudis:
- UDIN VIE POPONE
- TANGJENZIÂL SUD
- Z.I.U.-Z.A.U. (S.P.94)
AUTOSTRADIS
jentradis te A23 "Alpe Adria":
- UDIN NORD, al km.26, tal comun di Tavagnà
- UDIN SUD, al km.13, tal comun di Puçui
FERADIS
- UDIN - VIGNESIE
- UDIN - ÇARVIGNAN
- UDIN - TRIEST (vie GURIZE)
- UDIN - CIVIDÂT
- UDIN - TARVIS
- Colegaments direts
- Trens regjonâi par:
- VIGNESIE SANTE LUSSIE vie Pordenon (durade 1:49), 28 trens al dì (9,10 eur.)
- TRIEST CENTRÂL vie Gurize (durade 1:08), 24 trens al dì (7,25 eur.)
- TRIEST CENTRÂL vie Çarvignan-Acuilee-Grau (durade 1:02), 4 trens al dì (6,20 eur.)
- ÇARVIGNAN-ACUILEE-GRAU (durade 0:26), 10 trens al dì (2,75 eur.)
- TARVIS BOSCVERT vie Cjargne (durade 1:15), 4 al dì (7,25 eur.)
- CJARGNE (durade 0:38), 10 al dì (3,30 eur.)
- CIVIDÂT (durade 0:19), 25 trens al dì (2,30 eur.)
- EuroStar Alte Velocitât FrecciArgento par Rome (durade 5:23)(80eur; prime classe 106eur)
- fermadis: Pordenon, Conean, Trevîs centrâl, Vignesie Mestre, Padue, Ruvì, Ferare, Bologne, Florence e Rome Termini
- EuroStar City FrecciaBianca par Milan (durade 4:15)(43eur; prime classe 60,50eur)
- fermadis: Pordenon, Sacîl, Conean, Trevîs centrâl, Cjastelfranc, Citadele, Vicenze, Verone Puarte Gnove, Pescjere, Bresse di Milan, Milan centrâl
- InterCity Notte par Napul (durade 12:38)
- fermadis: Codroip, Cjasarse, Pordenon, Sacîl, Conean, Trevîs, Vignesie Mestre, Vignesie S.Lusie, Padue, Termis Euganeis-Abano-Montegrotto, Monselice, Ruvì, Ferare, Bologne centrâl, Arezzo, Terontola-Cortona, Chiusi-Chianciano Terme, Rome Tiburtina, Formia, Napul centrâl
- EuroNight par Wien Westbf, vie Salisburc (durade 9:19)(49eur.)
- 3 corieris al dì par Villach Hbf dulà che si cjape il tren par Wien Meidling (durade 6:13)
- Trens regjonâi par:
Manifestazions
- Friûl DOC (Friuli DOC) - riviste enologjiche e gastronomiche dai prodots dal Friûl, ch'al intravén un fin de setemane al an, a le mitât di Setembar
- Udin al pedale (Udine Pedala) - corse in biciclete atôr par Udin
- Far East Film Festival - riviste di films orientai, che e si displèe a'le fin di Avrîl
- Maratonine Citât di Udin (Maratonina città di Udine) - Gare internazionâl di mieze maratone
Galarie fotografiche
-
Il cjiscjel
-
Il Domo
-
La loze dal Lionel
-
Place marcjât gnûf
-
Il templi ossari
Leams esternis
- (furlan) Pagjine dal comun par furlan
- (talian) Pagjine dal Udinês par talian
- (furlan) Cjançon dal Udinês par furlan
- ↑ Dati 2008 anuari statistic Comun di Udin