Setemane: diferencis tra lis versions
p Robot: o zonti: kn:ವಾರ |
p Robot: o zonti: rw:Icyumweru |
||
Rie 116: | Rie 116: | ||
[[ro:Săptămână]] |
[[ro:Săptămână]] |
||
[[ru:Неделя]] |
[[ru:Неделя]] |
||
[[rw:Icyumweru]] |
|||
[[sc:Chida]] |
[[sc:Chida]] |
||
[[sco:Week]] |
[[sco:Week]] |
Revision dai 24 di Dic 2010 a lis 11:19
Cheste vôs al è un aboç, che al è stât juste scomençât e al conten dome pocjis informazions.
Se tu puedis, zonte alc cumò e judinus a fâle deventâ simpri miôr seguint lis convenzions de Vichipedie. Par vê une liste complete des vôs in cheste condizion, cjale la rispetive categorie. Graciis di cûr! |
La setemane (dal latin septimana) e je une unitât di timp, plui lungje dal dì e plui curte dal mês; inte maiorance dai calendaris modernis e dure 7 dîs. Cheste e je dome une convenzion, che a ven probabilmentri dai Babilonês, parcè che la setemane no je leade ae astronomie. Tal calendari gregorian a son 52 setemanis in un an.
Inizi de setemane
Il standard ISO 8601 al specifiche il lunis come il prin dì de setemane. Cheste e je la norme in cuasi ducj i paîs dal mont; in Portugal, Brasîl e in cierts paîs anglosassons (come i Stâts Unîts e il Ream Unît), la setemane e scomence invezit di domenie.
Inte Bibie ebree la prime zornade de setemane e je la domenie, ven a stâi chê dopo dal Sabbath, dì di polse di ogni lavôr; chest e je ancjemò vuê la usance in Israêl. Tai paîs islamics invezit la zornade di fieste al è il vinars.
La setemane intai calendaris rivoluzionaris
In cualchi calendari rivoluzionari, ven a stâi vignûts fûr di une rivoluzion, la durade e il non de setemene e cambiavin:
- Tal calendari republican francês, l'an al jere dividût in 36 decadès (decadis o periodis di 10 zornadis) plui 5 o 6 dîs suplementârs.
- Tal calendari rivoluzionari sovietic, la setemane di siet dîs e fo sostituide cuntune di cinc, par provâ a gjavâ la conotazion religjose de domenie, come 'dì dal Signôr'. Chest cambiament al durà però dome dal 1929 al 1 di Dicembar 1931; daspò si doprà un calendari cun 6 zornadis di lavôr, cun pôc sucès, par cui intal 1940 si tornà al calendari gregorian.