Arbul: diferencis tra lis versions
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Gnove pagjine: Cun la peraula '''arbul''' si intind une plante legnôse che no mur mai, ca creš in altece par il sô fust, il tronc, che par solit il comenče a ramificasi a cualchi metro dal teren... |
Nessun oggetto della modifica |
||
Rie 10: | Rie 10: | ||
*'''Bos''', par talian "Bosso", si dopre il sô len par fâ pičulis sculturis. |
*'''Bos''', par talian "Bosso", si dopre il sô len par fâ pičulis sculturis. |
||
*'''Brugnulâr''', par talian "Susino", cultivât pai pomis. |
*'''Brugnulâr''', par talian "Susino selvatico", cultivât pai pomis. |
||
*'''Codògn''', par talian "Cotogno", cui sô pomis si fâsin confeturis. |
*'''Codògn''', par talian "Cotogno", cui sô pomis si fâsin confeturis. |
||
*'''Ciastenâr''', par talian "Castagno", che al fâs lis ciastinis. |
*'''Ciastenâr''', par talian "Castagno", che al fâs lis ciastinis. |
||
Rie 19: | Rie 19: | ||
*'''Morâr''', "Gelso", si podin manğhà lis moris e lis sôs fueis jerin dopradis par l'arlevament dai [[cavalîr]]s. |
*'''Morâr''', "Gelso", si podin manğhà lis moris e lis sôs fueis jerin dopradis par l'arlevament dai [[cavalîr]]s. |
||
*'''Noglâr''', "Nocciolo", un provierb vûl che lis nolis a madurîn al dì di San Lurinz (San Lurinz la nole scree il dìnt). |
*'''Noglâr''', "Nocciolo", un provierb vûl che lis nolis a madurîn al dì di San Lurinz (San Lurinz la nole scree il dìnt). |
||
*'''Nojâr''', '''Cocolâr''', "Noce" par talian, al è considerat l'arbul da lis striis. Il fâs la còcule. |
|||
*'''Ulîv''', "Olivo". Une crodince populâr dîs che lis sos ramacis a tegnin lontan la tampieste. |
|||
*'''Orâr''', "Alloro", al ven doprat par insavorî lis čhârs. |
|||
*'''Pôl''', "Pioppo", si cultive par produsi čharte. |
|||
*'''Rol''', par talian si clame "Quercia". |
|||
*'''Sâut''', "Sambuco", lis sos rosis si podin fâ in friture. |
|||
*'''Zespâr''', "Susino". |
Revision dai 24 di Lui 2010 a lis 22:42
Cun la peraula arbul si intind une plante legnôse che no mur mai, ca creš in altece par il sô fust, il tronc, che par solit il comenče a ramificasi a cualchi metro dal teren . Il fueam al ae formis diviersis a seconde da specie di arbul.
Il len dai arbui si dopre par fâ fûc e par fâ čhasis e mobii. I arbui si cultivin ančhe par fâ čharte cun la celulosa che si jeve dai troncs.
Lis fueis a podin jessi simpriverdis o che colin in timp di Sierade, a fuea largia o fâte come une gusele.
I arbui a puedin sta di bessôi o in grop, sol di una specie come une pinede o di specie diviersis come un bosc.
Cualchi specie di arbul
- Bos, par talian "Bosso", si dopre il sô len par fâ pičulis sculturis.
- Brugnulâr, par talian "Susino selvatico", cultivât pai pomis.
- Codògn, par talian "Cotogno", cui sô pomis si fâsin confeturis.
- Ciastenâr, par talian "Castagno", che al fâs lis ciastinis.
- Avedìn, "Abete bianco".
- Fajâr, "Faggio".
- Fijâr, "Fico".
- Melessâr, "Sorbo selvatico", si dopravin lis sôs butadis par fâ i manis dai geis.
- Morâr, "Gelso", si podin manğhà lis moris e lis sôs fueis jerin dopradis par l'arlevament dai cavalîrs.
- Noglâr, "Nocciolo", un provierb vûl che lis nolis a madurîn al dì di San Lurinz (San Lurinz la nole scree il dìnt).
- Nojâr, Cocolâr, "Noce" par talian, al è considerat l'arbul da lis striis. Il fâs la còcule.
- Ulîv, "Olivo". Une crodince populâr dîs che lis sos ramacis a tegnin lontan la tampieste.
- Orâr, "Alloro", al ven doprat par insavorî lis čhârs.
- Pôl, "Pioppo", si cultive par produsi čharte.
- Rol, par talian si clame "Quercia".
- Sâut, "Sambuco", lis sos rosis si podin fâ in friture.
- Zespâr, "Susino".