Arbul: diferencis tra lis versions

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Elenad (Discussion | contribûts)
Gnove pagjine: Cun la peraula '''arbul''' si intind une plante legnôse che no mur mai, ca creš in altece par il sô fust, il tronc, che par solit il comenče a ramificasi a cualchi metro dal teren...
 
Elenad (Discussion | contribûts)
Nessun oggetto della modifica
Rie 10: Rie 10:


*'''Bos''', par talian "Bosso", si dopre il sô len par fâ pičulis sculturis.
*'''Bos''', par talian "Bosso", si dopre il sô len par fâ pičulis sculturis.
*'''Brugnulâr''', par talian "Susino", cultivât pai pomis.
*'''Brugnulâr''', par talian "Susino selvatico", cultivât pai pomis.
*'''Codògn''', par talian "Cotogno", cui sô pomis si fâsin confeturis.
*'''Codògn''', par talian "Cotogno", cui sô pomis si fâsin confeturis.
*'''Ciastenâr''', par talian "Castagno", che al fâs lis ciastinis.
*'''Ciastenâr''', par talian "Castagno", che al fâs lis ciastinis.
Rie 19: Rie 19:
*'''Morâr''', "Gelso", si podin manğhà lis moris e lis sôs fueis jerin dopradis par l'arlevament dai [[cavalîr]]s.
*'''Morâr''', "Gelso", si podin manğhà lis moris e lis sôs fueis jerin dopradis par l'arlevament dai [[cavalîr]]s.
*'''Noglâr''', "Nocciolo", un provierb vûl che lis nolis a madurîn al dì di San Lurinz (San Lurinz la nole scree il dìnt).
*'''Noglâr''', "Nocciolo", un provierb vûl che lis nolis a madurîn al dì di San Lurinz (San Lurinz la nole scree il dìnt).
*'''Nojâr''', '''Cocolâr''', "Noce" par talian, al è considerat l'arbul da lis striis. Il fâs la còcule.
*'''Ulîv''', "Olivo". Une crodince populâr dîs che lis sos ramacis a tegnin lontan la tampieste.
*'''Orâr''', "Alloro", al ven doprat par insavorî lis čhârs.
*'''Pôl''', "Pioppo", si cultive par produsi čharte.
*'''Rol''', par talian si clame "Quercia".
*'''Sâut''', "Sambuco", lis sos rosis si podin fâ in friture.
*'''Zespâr''', "Susino".

Revision dai 24 di Lui 2010 a lis 22:42

Cun la peraula arbul si intind une plante legnôse che no mur mai, ca creš in altece par il sô fust, il tronc, che par solit il comenče a ramificasi a cualchi metro dal teren . Il fueam al ae formis diviersis a seconde da specie di arbul.

Il len dai arbui si dopre par fâ fûc e par fâ čhasis e mobii. I arbui si cultivin ančhe par fâ čharte cun la celulosa che si jeve dai troncs.

Lis fueis a podin jessi simpriverdis o che colin in timp di Sierade, a fuea largia o fâte come une gusele.

I arbui a puedin sta di bessôi o in grop, sol di una specie come une pinede o di specie diviersis come un bosc.

Cualchi specie di arbul

  • Bos, par talian "Bosso", si dopre il sô len par fâ pičulis sculturis.
  • Brugnulâr, par talian "Susino selvatico", cultivât pai pomis.
  • Codògn, par talian "Cotogno", cui sô pomis si fâsin confeturis.
  • Ciastenâr, par talian "Castagno", che al fâs lis ciastinis.
  • Avedìn, "Abete bianco".
  • Fajâr, "Faggio".
  • Fijâr, "Fico".
  • Melessâr, "Sorbo selvatico", si dopravin lis sôs butadis par fâ i manis dai geis.
  • Morâr, "Gelso", si podin manğhà lis moris e lis sôs fueis jerin dopradis par l'arlevament dai cavalîrs.
  • Noglâr, "Nocciolo", un provierb vûl che lis nolis a madurîn al dì di San Lurinz (San Lurinz la nole scree il dìnt).
  • Nojâr, Cocolâr, "Noce" par talian, al è considerat l'arbul da lis striis. Il fâs la còcule.
  • Ulîv, "Olivo". Une crodince populâr dîs che lis sos ramacis a tegnin lontan la tampieste.
  • Orâr, "Alloro", al ven doprat par insavorî lis čhârs.
  • Pôl, "Pioppo", si cultive par produsi čharte.
  • Rol, par talian si clame "Quercia".
  • Sâut, "Sambuco", lis sos rosis si podin fâ in friture.
  • Zespâr, "Susino".