Dirit: diferencis tra lis versions
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
iw |
p Robot: o zonti: tt:Хокук |
||
Rie 4: | Rie 4: | ||
[[Categorie:Dirit]] |
[[Categorie:Dirit]] |
||
⚫ | |||
[[af:Reg]] |
[[af:Reg]] |
||
Rie 14: | Rie 16: | ||
[[ba:Хоҡуҡ]] |
[[ba:Хоҡуҡ]] |
||
[[bar:Recht]] |
[[bar:Recht]] |
||
[[bat-smg: |
[[bat-smg:Teisė]] |
||
[[be:Права]] |
[[be:Права]] |
||
[[be-x-old:Права]] |
[[be-x-old:Права]] |
||
Rie 27: | Rie 29: | ||
[[co:Drittu]] |
[[co:Drittu]] |
||
[[cs:Právo]] |
[[cs:Právo]] |
||
⚫ | |||
[[cy:Cyfraith]] |
[[cy:Cyfraith]] |
||
[[da:Jura]] |
[[da:Jura]] |
||
Rie 50: | Rie 53: | ||
[[id:Hukum]] |
[[id:Hukum]] |
||
[[io:Yuro]] |
[[io:Yuro]] |
||
⚫ | |||
[[it:Diritto]] |
[[it:Diritto]] |
||
[[ja:法 (法学)]] |
[[ja:法 (法学)]] |
||
Rie 63: | Rie 67: | ||
[[la:Ius]] |
[[la:Ius]] |
||
[[lad:Dirito]] |
[[lad:Dirito]] |
||
⚫ | |||
[[li:Rech]] |
[[li:Rech]] |
||
[[ln:Mambí ma mibéko]] |
[[ln:Mambí ma mibéko]] |
||
Rie 80: | Rie 85: | ||
[[os:Барад]] |
[[os:Барад]] |
||
[[pl:Prawo]] |
[[pl:Prawo]] |
||
⚫ | |||
[[pt:Direito]] |
[[pt:Direito]] |
||
[[qu:Chiqa]] |
[[qu:Chiqa]] |
||
Rie 86: | Rie 92: | ||
[[sc:Deretu]] |
[[sc:Deretu]] |
||
[[sco:Law]] |
[[sco:Law]] |
||
⚫ | |||
[[simple:Law]] |
[[simple:Law]] |
||
[[sk:Právo]] |
[[sk:Právo]] |
||
Rie 97: | Rie 104: | ||
[[tl:Batas]] |
[[tl:Batas]] |
||
[[tr:Hukuk]] |
[[tr:Hukuk]] |
||
[[tt:Хокук]] |
|||
[[uk:Право]] |
[[uk:Право]] |
||
[[vec:Lexe e derito]] |
[[vec:Lexe e derito]] |
||
Rie 103: | Rie 111: | ||
[[yi:געזעץ]] |
[[yi:געזעץ]] |
||
[[yo:Òfin]] |
[[yo:Òfin]] |
||
⚫ | |||
[[zh:法律]] |
[[zh:法律]] |
||
[[zh-classical:法律]] |
[[zh-classical:法律]] |
||
⚫ | |||
[[zh-yue:法律]] |
[[zh-yue:法律]] |
||
[[bat-smg:Teisė]] |
|||
⚫ | |||
⚫ | |||
[[krc:Хакъ]] |
|||
⚫ | |||
⚫ | |||
⚫ | |||
[[sk:Právo]] |
|||
[[yo:Òfin]] |
|||
⚫ | |||
[[zh: 法律]] |
|||
[[zh-classical:法律]] |
|||
⚫ | |||
⚫ |
Revision dai 16 di Mai 2010 a lis 15:07
Il dirit al è l'insiemit des regulis (p.es. contignudis in leçs ordinariis) formuladis seont i caratars di gjeneralitât e astratece che dissiplinin lis relazions di un grup organizât di personis. La regule pues disisi gjenerâl se je intindude par ducj i consociâts e astrate se e je suscetibil di jessi aplicade a une serie indefinide di câs concrets. La regule cussì descrite e cjape il non tecnic di norme. Il dirit al è partant un ordenament finalizât a la regolazion dai rapuarts sociâls. Chê sore indicade e je la definizion dal tiermin "dirit" in sens ogjetîf (dirit come insiemit di normis munidis di sanzion).
Intal sens subietîf, un dirit al è un podê di agjî par apaiâ un interès prudelât da lis normis juridichis.