Ream Unît: diferencis tra lis versions

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica
Etichetis: Modifiche da mobil Modifiche dal web pal mobil
Sesule (Discussion | contribûts)
Nessun oggetto della modifica
Rie 36: Rie 36:
}}
}}


Il '''Ream Unît''' al è un stât de [[Europe]] ocidentâl, jentrât inte [[Union Europee]] il [[1 di Zenâr]] [[1973]]. Al è formât de isule di Gran Bretagne e de bande nord-orientâl de isule d'[[Irlande]]. Al è componût de union politiche di cuatri regjons storichis: [[Inghiltere]], Gales, Scozie, Irlande dal Nord o Ulster. A son ancje des dipendencis de corone (lis Isulis dal Canâl e la Isule di Man) no fasin part de Union ma a son federâts al Ream Unît; al à ancje la jurisdizion su 14 teritoris separâts, fra chei Gjibraltar e lis Isulis Falkland.
Il '''Ream Unît''' al è un stât de [[Europe]] ocidentâl. Al è formât de isule di Gran Bretagne e de bande nord-orientâl de isule d'[[Irlande]]. Al è componût de union politiche di cuatri regjons storichis: [[Inghiltere]], Gales, Scozie, Irlande dal Nord o Ulster. A son ancje des dipendencis de corone (lis Isulis dal Canâl e la Isule di Man) no fasin part de Union ma a son federâts al Ream Unît; al à ancje la jurisdizion su 14 teritoris separâts, fra chei Gjibraltar e lis Isulis Falkland. Il Ream Unît al ê lât fûr de [[Union Europee]] al 31 zenâr dal 2020 dopo iessi stât dentri dal 1 di zenâr dal 1973 cun t'un referendum che si ê tignût al 26 di juin dal 2016 cul risultât dal 51,9% di zitadîn che an votât "yes" a le "brexit".


== Gjeografie ==
== Gjeografie ==

Revision dai 17 di Avr 2021 a lis 19:26


Icono de esbozo
Icono de esbozo
Cheste vôs al è un aboç, che al è stât juste scomençât e al conten dome pocjis informazions.
Se tu puedis, zonte alc cumò e judinus a fâle deventâ simpri miôr seguint lis convenzions de Vichipedie. Par vê une liste complete des vôs in cheste condizion, cjale la rispetive categorie. Graciis di cûr!


Ream Unît
BandiereEmblem
Informazions
NomenanceUnited Kingdom of Great Britain
and Northern Ireland
Lenghe ufiziâlInglês
CapitâlLondre
Politiche
Forme di guvierMonarchie parlamentâr
Cjâf dal stâtElisabete II dal Ream Unît
Cjâf dal guvierBoris Johnson
Indipendence1 di Zenâr 1801
Jentrade inte ONU24 di Otubar 1945
Gjeografie
ContinentEurope
Fûs orariUTC + 0
Superficie
Superficie Totâl242.495
Intal mont78°
% di aghe1,34%
Popolazion
Popolazion totâl65.648.100 ab.
Intal mont22°
Densitât270,7, ab./km2
Economie
MonedeSterline britaniche
Consum energjie  kWh/ab.
Domini di prin nivel.uk
Prefìs tel. internazionâl+44
Plache automobilisticheGB
Imni nazionâlGod save the Queen
 

Il Ream Unît al è un stât de Europe ocidentâl. Al è formât de isule di Gran Bretagne e de bande nord-orientâl de isule d'Irlande. Al è componût de union politiche di cuatri regjons storichis: Inghiltere, Gales, Scozie, Irlande dal Nord o Ulster. A son ancje des dipendencis de corone (lis Isulis dal Canâl e la Isule di Man) no fasin part de Union ma a son federâts al Ream Unît; al à ancje la jurisdizion su 14 teritoris separâts, fra chei Gjibraltar e lis Isulis Falkland. Il Ream Unît al ê lât fûr de Union Europee al 31 zenâr dal 2020 dopo iessi stât dentri dal 1 di zenâr dal 1973 cun t'un referendum che si ê tignût al 26 di juin dal 2016 cul risultât dal 51,9% di zitadîn che an votât "yes" a le "brexit".

Gjeografie

Morfologje e svilúp cuestîr

Il teritori a nord al è montuous, inveze a sud e a sud-est al è o di coline, o di planure. Las monts plui importants a son : i Grampiani, i Pennini e i Cantabrici.

Las cuestes a son pîtost articulades e altes, soredut in Scozie e tal sud-est de Inghiltere. Las isules plui impuartants che sji cjatin dongje il teritori mari, oltre a ches principâls di Gran Bretagne e Irlande, a son :

  • Isulis dal Canâl
  • Isule di Man

Idrografie

I flums dal Ream Unît a son simpri plens di aghe, parcè che il teritori al è costantementi bagnât da ploe, ma no son tant luncs. Chei plui importants a son : il Tamigi, il Severn, il Clyde, il Mersey e il Trent. In Scozie a son ancje tancj lâts, dets "loch" ; il plui famous al è chel di Loch Ness, a causje di un ipotetic mostro che al vîf denti. Il lât plui grant, però, sji cjate in Irlande e scji clame Lough Neagh. Te isule di Gran Bretagne a son ancje tancj canai, che a coleghin lâts e flums ; chel plui important al è chel di Caledonie. I mârs che bagnin il Ream Unît a son : l'Oceano Atlantic, il Mâr d'Irlande e il Mâr dal Nord.

Mape dal stât

Clime

Il clime dal Ream Unît al è oceanic.

Storie

Politiche

Economie

Viôt ancje

Leams Esternis