Josef Strassolt: diferencis tra lis versions

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Udine2812 (Discussion | contribûts)
Udine2812 (Discussion | contribûts)
Rie 10: Rie 10:
* B. Chiurlo, A. Ciceri, ''Antologia della letteratura friulana'', Tumieç, Aquileia, 1976
* B. Chiurlo, A. Ciceri, ''Antologia della letteratura friulana'', Tumieç, Aquileia, 1976
* G. Pillinini, ''Storie de leterature furlane'', Udin, Ribis, 1982
* G. Pillinini, ''Storie de leterature furlane'', Udin, Ribis, 1982
* R. Pellegrini, ''[https://books.google.it/books?id=3RJ5mLxRJxAC&pg=PA73&lpg=PA73&dq=''miei+%C3%A8,+o+Sef,+cu+vadis+mo'+a+c%C3%AF%C3%A2&source=bl&ots=ORREiXXbGb&sig=qjy5WDit_nmDc1kw9OtRPqbdtvY&hl=it&sa=X&ved=2ahUKEwj_2OXV0brcAhXGIMAKHf-iAwsQ6AEwAHoECAAQAQ#v=onepage&q=''miei%20%C3%A8%2C%20o%20Sef%2C%20cu%20vadis%20mo'%20a%20c%C3%AF%C3%A2&f=false Letteratura friulana nel Goriziano fino al settecento]'', Gorizia, Istituto di Storia Sociale e Religiosa, 1988


==Leams esternis==
==Leams esternis==

Revision dai 25 di Lui 2018 a lis 17:18

Josef di Strassolt (atôr dal 1520 - forsit tal 1597) fo un poete furlan.

Vite

Si crôt che al sedi nassût atôr da 1520, par vie che tal 1542 al somearès che al fos za fûr di pupil. Al fo predi prin a Strassolt e po ancje a Aquilee. Al è sigûr che al jere ancjemò vîf tal 1578 e si pense, ma cence jessi cierts, che al sedi muart tal 1597.

Poesie

I viers dal Strassolt, che a son par furlan, a son ducj d'amôr e dedicâts a une cierte done Sefe Lovarie, che ducj j van daûr e che Josef no lu calcule par nuie. Il stîl zigzete tra dôs manieris diviersis: di une bande al imite Petrarche, cui lamieçs tipics di chê volte, cirint di fâ poesie ae mode in marilenghe; di chê altre, invezit di meti sù metafuris preseosis e lambicadis e di scrutinâ i torments amorôs, al à miôr lâ sul concret, cun inmagins e peraulis fuartis e direts (nuie a ce fâ cui viers svolâts di Petrarche; par esempli, Miei è, o Sef, cu vadis mo’ a cïâ). Cussì e ven fûr une poesie aristocratiche che però si vise ben di tornâle a menâ dispes cui pîts par tiere.

Bibliografie

Leams esternis