Jainisim: diferencis tra lis versions
p r2.7.3) (Robot: o zonti: yi:דזשייניזם |
p r2.7.3) (Robot: Modifico bo:གཅེར་བུ་བའི་ཆོས་ལུགས། in bo:གཅེར་བུ་བའི་ཆོས་ལུགས། |
||
Rie 38: | Rie 38: | ||
[[bg:Джайнизъм]] |
[[bg:Джайнизъм]] |
||
[[bn:জৈন ধর্ম]] |
[[bn:জৈন ধর্ম]] |
||
[[bo:གཅེར་བུ་བའི་ཆོས་ལུགས།]] |
|||
[[bo:གཅེར་བུ་བའི་ཆོས་ལུགས།]] |
|||
[[br:Jainegezh]] |
[[br:Jainegezh]] |
||
[[bs:Jainizam]] |
[[bs:Jainizam]] |
Revision dai 19 di Zen 2013 a lis 01:47
Il Jainisim e je une religjon nassude tal VI secul prime di Crist come riforme dal Induisim. La peraule Jainisim e ven dal sanscrit Jina (vitoriôs)
E à cirche sîs milions di fedêi sore dut in Indie, cu 'nt une gruesse influence in ducj i cjamps massim in chel culturâl.
Al è interessant notâ che Ghandi al veve des simpatiis par cheste religjon e al doprà la no violence e il fâ ats bogns te so filosofie di vite.
Concezions
Lis principalis concezions dal Jainisim a son l’ahimsa (la no violence) e il karma.
L'univiers al ven crodût eterni, ven a stâi che nol è mai stât creât, ma che al passe in une schirie cence fin di stadis.
Chel atuâl al sarès un cicli di declin e il seguitîf al sarà di rinassite.
La realtât e je fate di doi principis eternis, il Jiva (il spirit) e il Ajiva (il no spirit, la materie).
Cualsisei contat fra chescj doi principis al origjine la soference dal spirit. Lis buinis azions e l’assetisim a fasin in mût che un al vedi un karma plui lizêr e te reincjarnazion dopo la muart al varà un Jiva plui alt. Se si rivarà a vê un Jiva libar dal Ajiva al finirà il cicli des reincjarnazions e de soference.
Il Jainisim al à patît dai periodis di persecuzions sei dai musulmans sei dai bramins indians.