Arbul: diferencis tra lis versions
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
p r2.7.1) (Robot: o zonti: br:Gwez (plant) |
Nessun oggetto della modifica |
||
Rie 1: | Rie 1: | ||
Cun la |
Cun la peraule '''arbul''' si intind une plante legnôse ch'e no mur mai, ca cresc in altece par il sô fust, il tronc, che par solit e scomenče a inramâsi a cualchi metro adalt. Il fueam al ae formis diviersis a seconde da specie di arbul. |
||
Il len dai arbui si dopre par fâ |
Il len dai arbui si dopre par fâ cjasis e mobii e par fâ fûc. I arbui si cultivin ančhe par fâ la cjarte cun la celulosa che si jeve dai troncs. |
||
Lis fueis a podin jessi simpriverdis o che colin in timp di |
Lis fueis a podin jessi simpriverdis o che colin in timp di [[sierade]], a fuea largia o a gusiele. |
||
I arbui |
I arbui e puedin sta di bessôi opûr in grop, ducj quants dome di una specie come intune pinede opûr di specie diviersis come intun bosc. |
||
== Cualchi |
== Cualchi nom di arbul cun dongje il nom par talian == |
||
* ''' |
* '''avedìn''', par talian: "abete bianco" |
||
* '''bos''', "bosso", si dopre il sô len par fâ pičulis sculturis. |
|||
* ''' |
* '''brugnulâr''', "susino selvatico", cultivât pai pomis. |
||
* '''bulâr''', "bagolaro", . |
|||
* '''Codògn''', par talian "Cotogno", cui sô pomis si fâsin confeturis. |
|||
* ''' |
* '''codògn''', "cotogno", cui sô pomis si fâsin confeturis. |
||
* ''' |
* '''ciastenâr''', "castagno", che al fâs lis ciastinis. |
||
* ''' |
* '''fajâr''', "faggio". |
||
* ''' |
* '''fijâr''', "fico". |
||
* '''[[ |
* '''[[lopâr]]''' |
||
* ''' |
* '''melessâr''', "sorbo selvatico", si dopravin lis sôs butadis par fâ i manis dai geis. |
||
* '''[[ |
* '''[[miluçâr]]''' "melo" |
||
* ''' |
* '''morâr''', "gelso", si podin manğhà lis moris e lis sôs fueis jerin dopradis par l'arlevament dai [[cavalîr]]s. |
||
* ''' |
* '''noglâr''', "nocciolo", un provierb vûl che lis nolis a madurîn al dì di San Lurinz (San Lurinz la nole scree il dìnt). |
||
* ''' |
* '''nojâr''', '''cocolâr''', "noce", al è considerat l'arbul da lis striis. Al fâs la còcule. |
||
* ''' |
* '''olnâr''', "ontano", |
||
* '''orâr''', "alloro", al ven doprat par insavorî lis čhârs. |
|||
* '''[[Piruçâr]]''' |
|||
* ''' |
* '''[[peç]]''', "abete rosso", [[Picea abies]] |
||
* ''' |
* '''[[piruçâr]]''' "pero" |
||
* ''' |
* '''pôl''', "pioppo", si cultive par produsi cjarte. |
||
* ''' |
* '''rol''', "rovere, quercia". |
||
* ''' |
* '''sâut''', "sambuco", lis sos rosis si podin fâ in friture. |
||
* ''' |
* '''[[sûr]]''' |
||
* '''ulîv''', "olivo". Une crodince populâr dîs che lis sos ramacis a tegnin lontan la tampieste. |
|||
* '''zespâr''', "susino". |
|||
[[af:Boom]] |
[[af:Boom]] |
Revision dai 21 di Avo 2011 a lis 15:48
Cun la peraule arbul si intind une plante legnôse ch'e no mur mai, ca cresc in altece par il sô fust, il tronc, che par solit e scomenče a inramâsi a cualchi metro adalt. Il fueam al ae formis diviersis a seconde da specie di arbul.
Il len dai arbui si dopre par fâ cjasis e mobii e par fâ fûc. I arbui si cultivin ančhe par fâ la cjarte cun la celulosa che si jeve dai troncs.
Lis fueis a podin jessi simpriverdis o che colin in timp di sierade, a fuea largia o a gusiele.
I arbui e puedin sta di bessôi opûr in grop, ducj quants dome di una specie come intune pinede opûr di specie diviersis come intun bosc.
Cualchi nom di arbul cun dongje il nom par talian
- avedìn, par talian: "abete bianco"
- bos, "bosso", si dopre il sô len par fâ pičulis sculturis.
- brugnulâr, "susino selvatico", cultivât pai pomis.
- bulâr, "bagolaro", .
- codògn, "cotogno", cui sô pomis si fâsin confeturis.
- ciastenâr, "castagno", che al fâs lis ciastinis.
- fajâr, "faggio".
- fijâr, "fico".
- lopâr
- melessâr, "sorbo selvatico", si dopravin lis sôs butadis par fâ i manis dai geis.
- miluçâr "melo"
- morâr, "gelso", si podin manğhà lis moris e lis sôs fueis jerin dopradis par l'arlevament dai cavalîrs.
- noglâr, "nocciolo", un provierb vûl che lis nolis a madurîn al dì di San Lurinz (San Lurinz la nole scree il dìnt).
- nojâr, cocolâr, "noce", al è considerat l'arbul da lis striis. Al fâs la còcule.
- olnâr, "ontano",
- orâr, "alloro", al ven doprat par insavorî lis čhârs.
- peç, "abete rosso", Picea abies
- piruçâr "pero"
- pôl, "pioppo", si cultive par produsi cjarte.
- rol, "rovere, quercia".
- sâut, "sambuco", lis sos rosis si podin fâ in friture.
- sûr
- ulîv, "olivo". Une crodince populâr dîs che lis sos ramacis a tegnin lontan la tampieste.
- zespâr, "susino".