Arbul: diferencis tra lis versions

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Luckas-bot (Discussion | contribûts)
p r2.7.1) (Robot: o zonti: br:Gwez (plant)
Nessun oggetto della modifica
Rie 1: Rie 1:
Cun la peraula '''arbul''' si intind une plante legnôse che no mur mai, ca creš in altece par il sô fust, il tronc, che par solit il comenče a ramificasi a cualchi metro dal teren . Il fueam al ae formis diviersis a seconde da specie di arbul.
Cun la peraule '''arbul''' si intind une plante legnôse ch'e no mur mai, ca cresc in altece par il sô fust, il tronc, che par solit e scomenče a inramâsi a cualchi metro adalt. Il fueam al ae formis diviersis a seconde da specie di arbul.


Il len dai arbui si dopre par fâ fûc e par fâ čhasis e mobii. I arbui si cultivin ančhe par fâ čharte cun la celulosa che si jeve dai troncs.
Il len dai arbui si dopre par fâ cjasis e mobii e par fâ fûc. I arbui si cultivin ančhe par fâ la cjarte cun la celulosa che si jeve dai troncs.


Lis fueis a podin jessi simpriverdis o che colin in timp di Sierade, a fuea largia o fâte come une gusele.
Lis fueis a podin jessi simpriverdis o che colin in timp di [[sierade]], a fuea largia o a gusiele.


I arbui a puedin sta di bessôi o in grop, sol di una specie come une pinede o di specie diviersis come un bosc.
I arbui e puedin sta di bessôi opûr in grop, ducj quants dome di una specie come intune pinede opûr di specie diviersis come intun bosc.


== Cualchi specie di arbul ==
== Cualchi nom di arbul cun dongje il nom par talian ==


* '''Bos''', par talian "Bosso", si dopre il sô len par fâ pičulis sculturis.
* '''avedìn''', par talian: "abete bianco"
* '''bos''', "bosso", si dopre il sô len par fâ pičulis sculturis.
* '''Brugnulâr''', par talian "Susino selvatico", cultivât pai pomis.
* '''brugnulâr''', "susino selvatico", cultivât pai pomis.
* '''bulâr''', "bagolaro", .
* '''Codògn''', par talian "Cotogno", cui sô pomis si fâsin confeturis.
* '''Ciastenâr''', par talian "Castagno", che al fâs lis ciastinis.
* '''codògn''', "cotogno", cui sô pomis si fâsin confeturis.
* '''Avedìn''', "Abete bianco".
* '''ciastenâr''', "castagno", che al fâs lis ciastinis.
* '''Fajâr''', "Faggio".
* '''fajâr''', "faggio".
* '''Fijâr''', "Fico".
* '''fijâr''', "fico".
* '''[[Lopâr]]'''
* '''[[lopâr]]'''
* '''Melessâr''', "Sorbo selvatico", si dopravin lis sôs butadis par fâ i manis dai geis.
* '''melessâr''', "sorbo selvatico", si dopravin lis sôs butadis par fâ i manis dai geis.
* '''[[Miluçâr]]'''
* '''[[miluçâr]]''' "melo"
* '''Morâr''', "Gelso", si podin manğhà lis moris e lis sôs fueis jerin dopradis par l'arlevament dai [[cavalîr]]s.
* '''morâr''', "gelso", si podin manğhà lis moris e lis sôs fueis jerin dopradis par l'arlevament dai [[cavalîr]]s.
* '''Noglâr''', "Nocciolo", un provierb vûl che lis nolis a madurîn al dì di San Lurinz (San Lurinz la nole scree il dìnt).
* '''noglâr''', "nocciolo", un provierb vûl che lis nolis a madurîn al dì di San Lurinz (San Lurinz la nole scree il dìnt).
* '''Nojâr''', '''Cocolâr''', "Noce" par talian, al è considerat l'arbul da lis striis. Il fâs la còcule.
* '''nojâr''', '''cocolâr''', "noce", al è considerat l'arbul da lis striis. Al fâs la còcule.
* '''Orâr''', "Alloro", al ven doprat par insavorî lis čhârs.
* '''olnâr''', "ontano",
* '''orâr''', "alloro", al ven doprat par insavorî lis čhârs.
* '''[[Piruçâr]]'''
* '''Pôl''', "Pioppo", si cultive par produsi čharte.
* '''[[peç]]''', "abete rosso", [[Picea abies]]
* '''Rol''', par talian si clame "Quercia".
* '''[[piruçâr]]''' "pero"
* '''Sâut''', "Sambuco", lis sos rosis si podin in friture.
* '''pôl''', "pioppo", si cultive par produsi cjarte.
* '''[[Sûr]]'''
* '''rol''', "rovere, quercia".
* '''Ulîv''', "Olivo". Une crodince populâr dîs che lis sos ramacis a tegnin lontan la tampieste.
* '''sâut''', "sambuco", lis sos rosis si podin in friture.
* '''Zespâr''', "Susino".
* '''[[sûr]]'''
* '''ulîv''', "olivo". Une crodince populâr dîs che lis sos ramacis a tegnin lontan la tampieste.
* '''zespâr''', "susino".


[[af:Boom]]
[[af:Boom]]

Revision dai 21 di Avo 2011 a lis 15:48

Cun la peraule arbul si intind une plante legnôse ch'e no mur mai, ca cresc in altece par il sô fust, il tronc, che par solit e scomenče a inramâsi a cualchi metro adalt. Il fueam al ae formis diviersis a seconde da specie di arbul.

Il len dai arbui si dopre par fâ cjasis e mobii e par fâ fûc. I arbui si cultivin ančhe par fâ la cjarte cun la celulosa che si jeve dai troncs.

Lis fueis a podin jessi simpriverdis o che colin in timp di sierade, a fuea largia o a gusiele.

I arbui e puedin sta di bessôi opûr in grop, ducj quants dome di una specie come intune pinede opûr di specie diviersis come intun bosc.

Cualchi nom di arbul cun dongje il nom par talian

  • avedìn, par talian: "abete bianco"
  • bos, "bosso", si dopre il sô len par fâ pičulis sculturis.
  • brugnulâr, "susino selvatico", cultivât pai pomis.
  • bulâr, "bagolaro", .
  • codògn, "cotogno", cui sô pomis si fâsin confeturis.
  • ciastenâr, "castagno", che al fâs lis ciastinis.
  • fajâr, "faggio".
  • fijâr, "fico".
  • lopâr
  • melessâr, "sorbo selvatico", si dopravin lis sôs butadis par fâ i manis dai geis.
  • miluçâr "melo"
  • morâr, "gelso", si podin manğhà lis moris e lis sôs fueis jerin dopradis par l'arlevament dai cavalîrs.
  • noglâr, "nocciolo", un provierb vûl che lis nolis a madurîn al dì di San Lurinz (San Lurinz la nole scree il dìnt).
  • nojâr, cocolâr, "noce", al è considerat l'arbul da lis striis. Al fâs la còcule.
  • olnâr, "ontano",
  • orâr, "alloro", al ven doprat par insavorî lis čhârs.
  • peç, "abete rosso", Picea abies
  • piruçâr "pero"
  • pôl, "pioppo", si cultive par produsi cjarte.
  • rol, "rovere, quercia".
  • sâut, "sambuco", lis sos rosis si podin fâ in friture.
  • sûr
  • ulîv, "olivo". Une crodince populâr dîs che lis sos ramacis a tegnin lontan la tampieste.
  • zespâr, "susino".