More

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.

La more al è un zûc che al consist intal induvinâ il numar dai dêts mostrâts dai doi zuiadôrs. Al è un zûc di societât une vore cognossût in dute Europe, za dai timps antîcs, che al podarès vignî fûr de usance di contâ cui dêts.

Cemût che si zuie[cambie | modifiche il codiç]

Si pues zuiâ a doi o a cuatri. A zuin doi par volte, e chescj zuiadôrs a tegnin un pugn daûr de schene, po mostrin un numar di un a cinc cui dêts e in contemporanee a disin un numar di doi a dîs, che e je la some dal numar mostrât dal zuiadôr e dal so aversari. Cui che induvine la some al vinç al pont, se ducj e doi a induvin o nissun al induvine, si va indevant. Se si zuie a cuatri, cui che al fâs il pont al reste, cui che al piert al ven sostituît dal so copari.

Strategjiis[cambie | modifiche il codiç]

La more nol è un zûc cussì facil cemût che al samee a voli. Par dî tal stes moment il numar e mostrâ i dêts i vûl concentrazion, e spes i zuiadôrs esperts dopo pôcs colps a rivin a becâ al prin colp il numar. A son dopo une serie di trucs e robutis che a metin in dificoltât l'aversari e son al limit tra legâl e ilegâl e duncje une font di discussions infinidis. Ancje il mût di dî i numars, che a àn di jessi facii di capî, al è une vore vari e spes al cambie di paîs in paîs e di persone a persone.

Storie[cambie | modifiche il codiç]

Lis primis notiziis de more a vegnin dal vieri Egjit: intune tombe di un alt dignitari di cort de XXVe dinastie, si pues viodi il muart che al distire il braç cuntun numar, metût cuintri a un altri zuiadôr.

Inte pituris dai vâs grêcs a si cjatin Eline e Paride che cu lis mans a zuin di more. Ma lis notiziis plui claris a vegnin dai timps dal Imperi Roman, cuant che Ciceron al scrîf: "dignus est qui cum in tenebris mices", ven a stâi "e je une persone degne chê cu la cuâl tu puedis zuiâ di more tal scûr". Par latin la more si clamave "micatio", dal verp "micare" o in mût complet "micare digites", ven a mostrâ i dêts tal zûc.

Tai timps sucessîfs a son une vore di testemoneancis, ancje in pituris, di zuiadôrs di more. Il zûc al jere ancje un des pocjis robis che a podevin fâ par passâ il timp i soldâts inte Grande Vuere.

Difusion[cambie | modifiche il codiç]

La more e je pandude in dute Italie, in particolâr in Sardegne (sa murra), in Provence (mourra), in Corsiche, in Catalogne e in Aragone.

In Friûl[cambie | modifiche il codiç]

La more e je une vore zuiade in Friûl, ancje se, come tal rest de Italie, al è il probleme che al è inserît te liste dai zûcs proibîts. Cheste proibizion e ven dai timp dal fassisim, parcè che la more e jere cause di rissis spes violentis, derivadis de violence verbâl dal zûc. Vuê cheste proibizion e je stade gjavade in Trentin, parcè che il contest nol è plui chel di une volte, ma il zûc al ven fat spes in mût sportîf.

Leams esternis[cambie | modifiche il codiç]