Vai al contenuto

John Maynard Keynes

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
John Maynard Keynes in tal 1933

John Maynard Keynes (Cambridge, 5 di Jugn 1883 – Firle, 21 di Avrîl 1946) al è stât un economist britanic, considerât il fondatôr de macroeconomie moderne. Lis sôs teoriis, cognossudis come Keynesianisim, a àn mudât in mût profont la politiche economiche dai paîs osidentâi intal cors dal Secul XX.

Firme

Keynes al è nassût a Cambridge, fi dal economist e filosof John Neville Keynes e de scritore Florence Ada Keynes. Al à studiât prin al Eton College e daspò al King's College di Cambridge, dulà ch'al à mostrat une grande inteligjence e un interès vîf par le matematiche e la filosofie.

Il president merecan Franklin Delano Roosvelt che al a adotât in bande le politiche economiche di Keynes tal cussidite "New Deal"

Daspò de prime vuere mondiâl, Keynes al à partecipât ae Conference di pâs di Parîs come rapresentant dal Tesaur britanic. Si è però dimetiût par proteste cuintri i tancj reparazions di vuere impuestis ae Gjermanie, prevedint che cheste scelte e varès causât une instabilitât economiche e, forsît, une gnove vuere. Lis sôs idêis a son stâts publicadis intal famôs sagjo The Economic Consequences of the Peace.

Durant la Grande Depression dai agns '30, Keynes al à elaborât la sô teorie principâl, sostignint che il mercjât nol è in gjenar di autoregolâsi in mût di garantî la plene ocupazion. Al à duncje proponût l'intervent dal Stât inte economie par stimolâ la domande agregade.

Keynes daspo' le Seconde Vuere Mondiâl

In tal 1944, a Bretton Woods, al à vût un rûl clâf tal stabilî la gnove architeture finanziarie internazionâl de epoche daspò de vuere, contribuint ae creazion dal Font Monetari Internazionâl (FMI) e de Bancje Mondiâl.

Pinsîr economic (Keynesianisim)

[cambie | modifiche il codiç]

Il nucli dal pinsîr di Keynes eje le critiche a la economie neoclassiche tradizionâl. In particolâr, al sostignive che:

  • La domande e je il motôr de economie, no la ufiarte.
  • In câs di crisi, il Stât al à di aumentâ la spese publiche (deficit spending) par sustignî la occupazion.
  • I salaris e i presits a son "dûrs" e no si adatin dauraman a lis variazions dal mercjât.

Oparis principâls

[cambie | modifiche il codiç]

The Economic Consequences of the Peace (Lis conseguencis economicis de pâs), 1919.

A Tract on Monetary Reform (Un tratât su la reforme monetarie), 1923.

The General Theory of Employment, Interest and Money (La teorie gjenerâl de ocupazion, dal interès e de monede), 1936. Cheste e je considerade la sô opare plui impuartante e la fonde de macroeconomie moderne.

Bibliografie

[cambie | modifiche il codiç]

Leams esternis

[cambie | modifiche il codiç]