Glesie di Sante Agnês (Trep di Cjargne)
| Glesie di Sante Agnês | |
|---|---|
Il pais cu la glesie tal sfont | |
| Stât | Italie |
| Regjon | Friûl |
| Citât | Trep di Cjragne |
| Religjon | Catolicisim |
| Titolâr | Sante Agnês di Rome |
| Diocesi | Udin |
| Consegrade | 21 di Zenâr 1820 |
| Fondador | Ramacul Talar |
| Architet | Agnul Schiavi |
| Architeture | Gnûf Classic- Cjargnêl |
| Inizi costruzion | 1809 |
| Coordinate | Vie Jacum Matteotti, 2 |
La Glesie di Sante Agnês martare e jè la Glesie parochiâl di Trep di Cjargne, frazion - cjâfluc dal comun di Trep Liussûl, te Provincie e Diocesi di Udin.
Storie
[cambie | modifiche il codiç]Une prime glesiea Trep di Cjargne fo fate tal XIII secul, par volontât dal plevan de plêf di Zui, di che al jere filiâl. La prime viere notizie de esistence de glesie e jè dal 1327. Butade jù de Aluvion dal Friûl dal 1445, fo refate tai agns a vignî.Tal 1764 la gnove glesie al fô fate parochie e tal 1775 fo fât un gnûf Tôr, e tal 1801 fô zontade une cupule a Cevole disore dal tamburi dal Tôr, tipiche Austriache. Par volontât de int dal paîs la glesie fô refate gnove jenfri il 1809, cuant che fô mitude la prime piere, e il 1820, progjetade dal architêt di Tumieç Agnul Schiavi. La glesie fô restaurade tal 1988 e piturade gnuvamentri tal 2019.
Estiernis
[cambie | modifiche il codiç]La façade e jè masse sobrie: Un scalon in piere dal lûc par jentrâ di une puarte a trabeazion tonde. Disore de part gruesse de façade o vin une trabeazion agjetante cun, didentri, un piçul roson. Lis pituris de façade, restauradis tal 2016, a son di elements architetonics (Dôs lesenis falsis, dôs fints barcons e un fint roson a mutî floreâl).
Tôr
[cambie | modifiche il codiç]Il Tôr dal 1775 al è alt 32 metris e al à 4 marcjeplans in totâl e une cjiele cuntune bifuare par lât. Te Cjiele o vin 4 cjampanis (Clamadis, de plui piçule ae plui grande, Josefine, Sante Agnês, Antonie, Marie Dolores. Lis três gruessis a son te cjiele mentri chê piçule si cjate tal tambûr dal tôr, prime de gruesse cupule di bronç.
Intieris
[cambie | modifiche il codiç]Partint de jentrade:Il font batisimâl dal 1764, une tele cui sants Ane e Gjoachin cun atris martars, Fate di un ignôt di Vignesie tal XVIII secul, une pale fate tal XIX secul di Filip Josèfins cun San Toni di Padue denant di un agnul, la tele cun Jesus tal ort dai ulîfs di Basili Lazare e la pale principâl fate di une scuele di piture di Urtisei cun Sante Agnês, San Zorç e i sants Ramacul e Fortunât e la vie crucis simpri de scuele di urtisei.Te Glesie o vin ancje un biel orgjin Zanin dal Votcent.
