Glesie dal Santissin Non di Marie
| Glesie dal Santissin Non di Marie | |
|---|---|
La Glesie cul Tôr | |
| Stât | Italie |
| Regjon | Friûl |
| Citât | Caprive |
| Religjon | Catolicisim |
| Titolâr | Santissin Non di Marie |
| Diocesi | Gurize |
| Prime Consegrazion | 1622 |
| Consegrade | 1896 |
| Fondador | Rotgaudi |
| Architet | Rugeri Berlam |
| Architeture | Gnuf Classic, Baroc |
| Inizi costruzion | 775 |
| Fin Costruzion | 1882 |
| Coordinate | 45°56′33.23″N 13°30′54.39″E / 45.9425639°N 13.5151083°E |
| Sito web | parrocchiemap.it |
La Glesie dal Santissin Non di Marie (loc. Gleisia dal Santisin Non di Marìa) e jè la Glesie Parochiâl di Caprive, in Provincie e Arcjidiocesi di Gurize. Al fâs part dal deanât di Cormons e la sô fieste al è il 14 di Setembar.
Storie de Glesie
[cambie | modifiche il codiç]Un prin lûç di cult a Caprive al è nassut daspò de colade dal Imperi roman, cuant che il paîssi clamave Caput Rivae. La prime vere glesie di Caprive fô fate daspò dal 772 D.C. par volê dal duche Langobart Rotgaudi e forsit sagrade tal 775 prime de cjadude dal ream langobart. La glesie fô brusade par man dai Ongjarics tal 12 di Fevrâr 954 e lassade cussì come che al jere. Une gnove glesie fô fate 200 metris plui in lat, fûr dal borç de cente, e dediade ae santisime trinitât. Cheste glesie si cjate simpri tal istès puest al dì di vuê. La gnove glesie fô tirade sù gnuvamentri tal 1369, simpri te zone de cente, la part plui antighe dal paîs. Brusade par man dai Venits tal 1616, fo refate tal 1622 e dediade a sante Marie la maiôr. Tal 1676 fô restaurade e trê agns plui tart forin fatis l'altâr dedicât a sante Ane e chel maiôr tal 1691, e i atris piçui tai agns che al van dal 1702 al 1762. Tal 1784 fô tirât sù un gnûf Tôr, chel di vuê, e , setante agns plui tart, la glesie e e jè divignude Glesie parochiâl. Daspò dal 1871 la glesie fô riedificade, parò tignint lis cjapeutis e lis altârs, par man di Rugeri Berlam, architêt di Triest, e fignude tal 1881. La glesie fô sagrade di Vigj Matie Zorn, arcivescul di Gurize, il 9 di Novembar 1896, e dedicade al Santissin Non di Marie. Tal 1927 fô refât in part l'altâr e restaurade tal 2009.

Estiernis
[cambie | modifiche il codiç]La façade de glesie e jè piturade di blanc, cun 4 lesenis lateralis dorichis poiadis su di atris 4 pilastris. La puarte di jentrade e jè sore-elevade di 2 scjalinis e e jè a trabeazion semi-agjetante. Tal mieç de la façade, o vin un mieç roson modanât poiât disore di dôs marcjeplans. Te trabeazion principâl, in fûr di circje 10 cm dal cuarp principâl de glesie, o vin ancje un piçul roson circolâr cence modanature.

Il Tôr
[cambie | modifiche il codiç]Il Tôr, fât in piere Plasentine locâl, fo scomençât a fâ tal 1784 daspò che il vieli, tacât ae glesie brusade tal 1616, fo butât jù parcè masse piçul. La base dal tôr e jè di cirche 15 cm plui largje dal cuarp centrâl dal Tôr, e propit chest al è alt 39 metris fin al tamburi disore de çiele, 46 cu la cupule. Cheste, fate pe prime vuelte tal 1789, fô refate tal 1822, tal 1894 e tal 1934. La ultime vuelte fô dal 2 di Setembar al 24 di Avost 1993, e la cupule fô sostituide di une plui moderne e in Fier. Tal 1999 fô restaurât l'acès al tôr. Invezite lis scjalis a son origjinâls dal 1822.

Lis Cjampanis
[cambie | modifiche il codiç]Ta çiele dal tôr o vin 3 cjampanis in scjale maiôr di Re bemol, fatis dutis de fondarie di Udin "Dite Checo Broili di Lucio Broili" lis piçulis (Fa3 e Mi3 bemol ) tal 1947, daspò che lis vielis forin dopradis par fâ cjanons pe seconde vuere mondiâl, e la maiôr (Re bemol) al è dal 1935, daspò che la viele dal 1868 e jere crevade dute. Chestis cjampanis a son da lis plui bielis fatis di cheste fondarie.

Intieris
[cambie | modifiche il codiç]La glesie e jè a plante uniche, cun 4 altaris lateralis e 1 maiôr. Un al è dedicât a Sante Ane, un al santisin Crocifìs, un ae madone dal paîs (Puartade in procession dutis i 14 di Setembar) e un a Sante marie Madalene. L'altâr maiôr al è dal 1676. Te volte de glesie o vin une serie di frescs fatis tal 1880 di Cesc Masut, pitôr di Attimis, figurants sceniis dal paravîs e allegoriis. Lis pituris a àn ancje mutîfs gjeometrics e chê indaûr dal arc sant a son a siest acût. O vin ancje un biel orgjin Zanin dal 1857.
