Edward Evan Evans-Pritchard

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.

Nassût intal Sussex, al studie tal Exeter College, Oxford e pon dopo te London School of Economics (LSE), dulà che al sint la influence dal famôs antropolic Bronislaw Malinowski e al devente arlêf di Charles Gabriel Seligman,pari de etnografie dal Sudan. Lis ricercjis sul cjamp di Evans-Pritchard a scomencin propit in Sudan intal 1926 cul studi de popolazion nilotiche dai Azande, che ur dediche la sô prime opare, vuê un classic de antropologjie culturâl e sociâl, “Striarie, Oracui e Magjie tra i Azande” (publicade intal 1937). Interote la ricercje sui Azande intal 1930 al tache un gnûf progjet di studi leât ae popolazion seminomade dai Nuer ancje cheste stanziade intal Sudan meridionâl. Dilunc di chest periodi al jentre in contat cun Meyer Fortes e Alfred Reginald Radcliffe-Brown, cul prin al colabore inte opare “Sistemis Politics Africans” biel che la influence dal secont e dal funzionalstruturalisim a lassin segns palês intai trê lavôrs di Evans-Pritchard dedicâts ai Nuer (I Nuer, La religjon Nuer, e Parintât e matrimoni tra i Nuer). Intai agns de Seconde Vuere Mondiâl Evans-Pritchard al servìs il guvier inglês in Etiopie, Libie, Sudan, e Sirie. In Sudan al à un rûl determinant intal sburtâ la vuerilie des popolazions Anuak cuintri des trupis talianis. Intal 1942 dilunc de aministrazion militâr inglese de Cirenaiche, al cjape la ocasion par puartâ indevant la ricercje che e puartarà ae publicazion de opare “I Sanusi di Cirenaiche” (intal 1949). Sul finî dal conflit, intal 1944, si convertìs al catolicisim. Intal 1946 Evans-Pritchard al devente professôr di antropologjie sociâl ae Universitât di Oxford e ancje membri de All Souls College dulà che al restarà fint al tiermin de sô cariere. I ultins lavôrs di Evans-Pritchard a àn cjapât un tai pal plui filosofic rispiet aes sôs oparis di prime. I lôr contignûts si concentrin dispès su osservazions dal autôr, basadis su la sô esperience tant che antropolic, su cuâl che al sedi il mût miôr di tacâ e puartâ indevant i studis antropologjics. Intal 1950 si à oponût ae vision di chei che a varessin volût che la antropologjie e sedi part des siencis naturâls, sostignint che cheste e sedi plui facile di riferî aes siencis umanistichis, massime ai studis storics. Cun di plui al à afermât cemût che un dai rûi principâi de antropolic al sedi chel di fâ un lavôr di traduzion, cjatant il mût di capî une culture diferente al fin di sclarîle a personis de sô stesse culture. Intal 1965, al è stât publicât “Teoriis su la Religjon Primitive”, dulà che Evans-Pritchard al à contestât lis teoriis su lis pratichis religjosis primitivis. Lant daûr de linie dai siei lavôrs teorics dai agns '50, al à afermât che da râr i antropolics a rivin a capî fin insot il pinsîr dai popui che a studiin, e che lu motivin cun aspiets plui dongje di lôr stes e des lôr culturis, pitost che di chê che a son daûr a studiâ. Une altre note critiche e à rivuardât lis diviersis impostazions che par Evans-Pritchard i antropolics a puedin vê intal studi de religjon daûr che lôr stes a sedin o no crodints. I no crodints a varessin miôr esplicazions che a doprin teoriis biologjichis, sociologjichis e psicologjichis par sclarî la religjon tant che une ilusion, biel che i crodints a fasaressin ûs di teoriis che a incuadrin la religjon tant che metodi par concetualizâ e relazionâsi cu la realtât. Intal 1971 al à vût il titul di cavalîr, al è muart a Oxford ai 11 di Setembar dal 1973.