Cinturie di Kuiper

La Cinturie di Kuiper (a voltis clamade ancje Cinturie di Edgeworth-Kuiper) e je une regjon dal Sisteme Solâr esterne che je estindude di là de orbite dal planet Netun (a cirche 30 unitâts astronomichis, o UA) fin a une distance di cirche 50 UA dal Soreli.
E à une forme di anel piât (par inglês un donut) e e je simili ae Cinturie di asteroids, ma e je cetant plui grande: e je a dâs une decine di voltis plui largje e si estime che e vedi une masse complessive mîl voltis superiôr. Come la cinturie dai asteroids, e je formade soredut di piçui cuarps celests o sgarfons che a son restâts de formazion dal nestri sisteme planetari, ma a diference dai asteroids (fats soredut di rochis e metai), i cuarps de cinturie di Kuiper a son fâts soredut di sostanzis volatilissimis glaçadis come aghe, metan e amoniache.
La cinturie di Kuiper e ospite almenu trê planets nans uficiâi: Pluton, Haumea e Makemake. Si calcole che si cjatin decinis di milârs di altris cuarps cun diaspors superiôrs ai 100 km.
Storie des ipotesis e de scuvierte
[cambie | modifiche il codiç]Lis primis ipotesis su la esistence di une regjon di là de orbite dai gasôs plui esternis a son stadis formoladis inte prime metât dal XX secul.
Inte anâde 1930, l'astronom Frederick C. Leonard al sugerîs che, daspo’ de scuvierte di Pluton, a podessin jessi altris cuarps trans-netunians che no si jerin ancjemò viodûts.
In te anâde 1943, Kenneth Edgeworth al ipotizà che inte zone di là di Netun la nebulose solâr origjinarie e fôs masse debile par condensâsi in veri e propris planets, restant plui che altri une miriade di piçui cuarps celests.

Inte anâde 1951, l'astronom Gerard Kuiper al publicà un articul dulà che al diseve che un disc di dâts al podese jessi stât creât inte prime fase dal sisteme solâr, ancje se al pensave che chest anel al fos stât sparpagnât de gravitât di Pluton e che par chest no esistes plui.
La vere e propie scuvierte e rivà dome inte anâde 1992, cuant che i astronoms David Jewitt e Jane Luu, dopo agns di ricercje cul telescopi di Mauna Kea inte Hawaii, a cjatin l'ogjet 1992 QB1 (che al ven clamâf ancje "Albion"). Di chê volte in ca, la identificazion di ogjets de cinturie di Kuiper (KBO, di Kuiper Belt Objects) e je lade indenant in maniere spedide.

Struture e distribuzion
[cambie | modifiche il codiç]La cinturie di Kuiper e si estent indicatîf dret jenitri lis 30 UA e lis 50 UA dal Soreli. I cuarps che a orbitin te cinturie si dividin in doi gropoçs principâi par vie de sô relazion gravitational cun Netun:
KBOs resonants (Plutins)
[cambie | modifiche il codiç]Chescj cuarps a cjadis in orbite in resonance orbital cun Netun. L'esempli plui tipic e je la resonance 2:3, dulà che un ogjet al fâs doi zîrs ator dal Soreli tal stes timp che Netun al fâs trê.
Chescj cuarps a vegnin clamâts Plutins (ven a dâ "piçui Plutons"), propi parcè che Pluton al è il plui grant di chest grop. I plutins a costituisin cirche il quarter dal totâl dai KBOs cognossûts.
KBOs classics (Cubevans)
[cambie | modifiche il codiç]Un ogjet al si definìs classic cuant che nol à resonances orbitals cun Netun e la sô orbite e reste stabili e scuasi circulâr.
A vegnin cognossûts ancje come Cubevans (dal proget pilot 1992 QB1, pronunziât in inglês QB1-o). Chescj cuarps a àn orbites cun bassis inclinazions e rapresentin la part plui tipiche e urigjinarie de cinturie.
Composizion
[cambie | modifiche il codiç]I dâts catâts fûr cul studi dal spetri rapresentin che i cuarps de cinturie di Kuiper a son fâts di un mestic di glaç (aghe, monossit di carboni, metan, azot e amoniache) e rocje silicatiche. La sô densitât e je in gjenar piçule (man cul 2 g/cm³), segn di une composizion asfaltiade e cun tancj vueits. I colôrs di chescj ogjets a variin dal gris fîf al ros scûr, un fat che al fâs pensâ ae presence di compons organics complès clamâts "toline", formâts de azion de radiazion ultraviolette dal Soreli sui glaçs di metan e etan.
Diference cul Nûl di Oort
[cambie | modifiche il codiç]Une distinzion impurtante e à di jessi fate cun il Nûl di Oort:
La Cinturie di Kuiper e je un disc piât e avast, asfaltiât asse relativemont dongje (30-50 UA), e e je la sorzint des cometis a curt periodi (par esempli la comete di Halley), che a àn orbitis che a durin mancul di 200 agns.
Il Nûl di Oort al è invezit une sfere gigantine, teoricament estendude dai 2.000 UA fin a 100.000 o 200.000 UA, e al è il puest di dulà che a rivin lis cometis a lunc periodi.
Esplorazion
[cambie | modifiche il codiç]
La esplorazion direte de Cinturie di Kuiper e je stâde pussibil dome in temps modernis.
La sonde spazial New Horizons de NASA, dopo che e à passât e fotografât par la prime volte Pluton tal fanal dal 2015, e à continuât il so viaç tal dret de cinturie. AI 1 di zenâr de anâde 2019, la sonde e à passât di dongje (a dome 3.500 km di distance) l'ogjet trans-netunian (486958) Arrokoth (precedentementri cognossût cuntun sorenon di Ultima Thule).
Cheste e je stadis la plui lontane esplorazion di un cuarp celest mai fate de umanitât, mostrant un ogjet "contat bilobât" formât di doi grandis glaçs tacâts, une testemoniance uniche de gravitât di prime fase de formazion dal Sisteme Solâr.
Cjale ancje
[cambie | modifiche il codiç]| Sisteme solâr |
|---|
| Soreli • Mercuri • Bielestele/Venere • Tiere • Mart • Jupiter • Saturni • Uran • Netun • Pluton |
| Lune • Cinturie di asteroids • Io • Europe • Ganimede • Calist • Titan • Triton • Cinturie di Kuiper • Nûl di Oort
Fobos • Deimos • Satelits di Jupiter • Satelits di Saturni • Satelits di Uran • Satelits di Netun • Caront |