Baldasâr Galuppi

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Baldassare Galuppi

Baldasâr Galuppi (isule di Buran, 18 otubar 1706 - Vignesie, 3 zenâr 1785 ) al fô un compositôr e organiste talian.

Biografie[cambie | modifiche il codiç]

Nassût te isule di Buràn, te lagune di Vignesie, par chest al e' clamât il Buranello, al fô un dai compositôrs pui origjinâi d'Italie, tal gjenar comic. Sô pari, barbîr di profesion ,che al sunave il violin tal teatri de comedie, al sarâ il sô prin mestri di musiche. A sedîs agns, Galuppi al va a Vignesie e al cjate lavôr come organiste in tantis glesîs de citât. Ancje se nol jere un compositôr, al scrîf le musiche di une opare di gjenar comic a Chioze, clamade La fede nell'incostanza ossia gli amici rivali. Cheste opare no plâs al public e Galuppi ven sivilât. Disperât, Galuppi pense di molâ le musiche par fâ il stês mistîr di sô pari,ma Benedet Marcello, interessât, lu fâs jentrâ te scuele di Antonio Lotti, dulâ al impare le art dal cuintripont.

Te stesse scuele al jere ancje Pollarolo, diventât gjelôs parcè Galuppi al jere stimât dal sô mestri Antonio Lotti. Tal stês timp che al leve a scuele dal Lotti, Galuppi al lavore par doi agns come clavicembaliste tai teatris venezians dulâ al scrîf cualchi arie par cualchi opare. Al jere reputât come clavicembaliste, tant che i teatris S. Angelo, S. Samuele e Grisostomo dan le possibilitât a Ggaluppi di meti in scene lis sôs arîs.

Une volte che Galuppi si sint pront par tentâ di gnûf di scrivi musiche par lis oparis, al domande a Marcello une man.Marcello al scrîf par lui il libret de Dorinda, musicade dal zovin. Cheste opare ven rapresentade tal teatri S.Angelo in tal 1729 e cheste volte le opare al e' un sucês.Galuppi al studìe ancje il clavicembal, fin a deventâ un mestri di chest stroment. Dal 1729 dutis lis sôs oparis vegnin rapresentadis cun sucês in dute Italie.

Ma atôr dal 1740, come par Antoni Vivaldi, cul gambiâ de mode musicâl, e par vie dal sucês di atris compositôrs, il sucês di Galuppi al e' simpri di mancul.Tal mês di otubar dal 1741, al decît di la a Londre, dulâ al e' nomenât compositôr dal teatri Reâl.Ma no cjate fortune e daspo di undis mês, al torne a Vignesie.

Divignût mestri di capele de Basiliche di San Marc, tal 1762 organiste in tantis glesîs e mestri di musiche dal Conservatorio degli Incurabili, al mantèn chests incjarics fin ae etât di sesantetre agns, cuant al ven clamât in Russie da Caterine II. Ancje se tal prin moment, Galuppi al cjate une orchestre che no jere vonde preparade tal cjamp musicâl, cun cualchit sfuarç Galuppi rive a miorâ la preparazion musicâl de orcheste. La prime opare rapresentade in Russie da Galuppi je le Didone abbandonata. Le rapresentazion al e' un sucês e Catarine II, par la contentece al cjame Galuppi di bêçs e regâi.

Galuppi al torne a Vignesie e al continue a lavorâ e a scrivi musiche par i teatris fin al 1777, e a scrivi musiche par lis glesis e a sunâ fin tal zenâr dal 1785, le date de sô muart.