Val d'Aoste

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.

(Indreçât ca di Val di Aoste)


Val d'Aoste
Non ufiziâl par talian Valle d'Aosta
Stât Italie
Cjâf lûc Aoste
Superficie 3.263 km²
Popolazion 122.868 (2006) ab.
Densitât 37,7 ab/km²
Provincis Aoste
President Luciano Caveri
Sît istituzionâl
Cjale il Progjet regjons

La Val d'Aoste e je une regjon autonome a statût speciâl de Italie dal Nord, la plui piçule regjon de Italie. E confine a Nord cu la Svuizare, a soreli jevât e a Sud cul Piemont e a soreli bonât cu la France. Il cjâf lûc al è Aoste.

Indis

[cambie] Teritori

Il teritori de regjon al è adimplen montagnôs: la mont plui alte e je la Mont Blanc, logade al confin cu la France, che cui sôs 4.810 metris e je la piche plui alte de Europe.

Dilunc dal cors de Dora Baltea a si cjatin scuasit ducj i centris abitâts de regjon.

[cambie] Storie

[cambie] Economie

Il disvilup de economie al è une vore blocât da la conformazion dal teritori: par chest lis produzions plui impuartantis a son chês agriculis (miluçs, piruçs, patatis, etc.); l'arlevament di bovins al permet la produzion di lat e putrops gjenars di formadi.

Il turisim al è une des fonts di ricjece plui fuarts: tiermits di turisim invernâl e estîf a son Courmayeur, Breuil-Cervinie, Gressoney e Cogne.

[cambie] Traspuarts

La rêt stradâl de regjon no je tant svilupade par vie dal teritori montagnôs, purpûr la autostrade A5 e coleghe la citât di Aoste con Ivrea, Torin e il rest de Italie; i colegaments cu la France e la Svuizare a son garantîts par mieç dal trafôr dal Mont Blanc e dal trafôr dal Gran Sant Bernart.

Lis feroviis a son a nivel periferic, e a permetin i colegaments dal cjâf lûc di regjon dome cu la rêt taliane (Ferovie Aoste-Chivasso). E esist ancje une linie che coleghe Aoste cun Pré-Saint-Didier, la valade che e torne sù par la valade de Dora Riparia.

[cambie] Politiche

La regjon de Val d'Aoste e je une regjon autonome dal 1945 e a statût speciâl dal 1948. Inte regjon no esist une sudivision in provinciis: in chest mût lis competencis che in altris regjons a son des provinciis a vegnin funzionadis da la zonte regjonâl.

[cambie] Zonte regjonâl

  • Luciano Caveri - president
  • Giuseppe Isabellon - assessôr ae agricolture e risorsis naturâls
  • Leonardo La Torre - assessôr aes ativitâts produtivis e risorsis dal lavôr
  • Aurelio Marguerettaz - assessôr al belanci, financis e programazion
  • Laurent Vierin - assessôr ae istruzion e culture
  • Antonio Fosson - assessôr ae sanitât e politichis sociâls
  • Alberto Cerise - assessôr al teritori, ambient e operis publichis
  • Ennio Pastoret - assessôr al turisim, sport, comerci e traspuarts

[cambie] Viôt ancje

[cambie] Leams


Regjons de Italie Bandiere taliane
Abruç | Basilicade o Lucanie | Calabrie | Campanie | Emilie-Romagne | Lazi | Ligurie | Lombardie | Marchis | Molise |   Piemont | Pulie | Toscane | Umbrie | Venit
cun statût di autonomie: Friûl Vignesie Julie | Sardegne | Sicilie | Trentin-Sud Tirôl | Val di Aoste
Imprescj personâi