Bit

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.

Il bit al è la abreviazion de espression inglês binary digit, o sei cifare binarie, une informazion che e po cjapâ dome doi valôrs: 0 e 1. Par esempli, il numar 10010111 al è lunc 8 bits. Lis cifris binariis a son unitâts di base par memorizâ informazions e te teorie de informazion.

Il bit al è ancje la unitât di misure de cuantitât di informazions. Il simbul al è bit, o b.

Il bit sicu cifare binarie[cambie | modifiche il codiç]

In chest contest, il bit al rapresente la unitât di definizion di un stât logjic. Al è definît ancje sicu unitât elementâr de informazion che po jessi tratade di un ordenadôr. La rapresentazion logjiche dal bit e po contignî dome i valôrs {0, 1}. Ai fins de programazion al è ûs comun intropâ secuencis di bit in entitâts plui vastis, che puedin assumi valôrs in intervai plui amplis di chel permetût di un bit sol. Chescj trops a contegnin par solit un numar di stringhis binariis pari a une potence binarie; il plui cognossût al è il byte, che al corispuint a 8 bit, e che al costituîs la unitât di misure plui doprade tal cjamp informatic.


Il bit sicu cuantitât di informazion[cambie | modifiche il codiç]

In chest contest, il bit al rapresente la unitât di misure de cuantitât di informazion.

Cheste idee di bit e je stade introdusude de teorie de informazion par mieç di Claude Shannon tal 1948, e e je usade tal cjamp de compression di dâts.

Un bit memorizât al è come un interutôr; al po assumi il valôr "impiât" (1) o "distudât" (0). Plui in gjenerâl, il bit al è la cuantitât di informazion necessarie a distingui i doi stât l'un dal altri.