Belgjo

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
(Indreçât ca di Belgjiche)


Icono de esbozo
Cheste vôs al è un aboç, che al è stât juste scomençât e al conten dome pocjis informazions.
Se tu puedis, zonte alc cumò e judinus a fâle deventâ simpri miôr seguint lis convenzions de Vichipedie. Par vê une liste complete da lis vôs in cheste condizion, cjale la rispetive categorie. Graziis di cûr.


Belgjiche o Belgje o Belgjo
Bandiere [[|100px|Emblem]]
Informazions
Nomenance Koninkrijk België
Royaume de Belgique
Königreich Belgien
Lenghe ufiziâl olandês, francês, todesc
Capitâl Brussel
Politiche
Forme di guvier Monarchie constituzionâl
Cjâf dal stât Albert II di Sassonie-Coburc-Gotha
Cjâf dal guvier Elio Di Rupo
Indipendence 1830
Jentrade inte ONU 1946
Superficie
Superficie Totâl 30.510
Intal mont 136°
% di aghe 6,2%
Popolazion
Popolazion totâl 10.309.725 ab.
Intal mont 77°
Densitât 338 ab./km2
Gjeografie
Continent Europe
Fûs orari UTC +1
Densitât 338 ab./km2
Economie
Monede Euro
Consum energjie  ??? kWh/ab.
Variis
Domini di prin nivel .be
Prefìs tel. internazionâl +32
Plache automobilistiche B
Imni nazionâl La Brabançonne
Fieste nazionâl 21 di Lui
Mape dal stât
 

Il Belgjo oben la Belgjiche al ê un stât de Europe ocidentâl ch'al fâs part de Union Europeane de date de fondazion de Comunitât Economiche Europeane, il 25 di Març dal 1957.

La superfîs de Belgjiche e je di 30.510 km², cun plui di 10 milions di abitants, dividûts in chei che a fevelin olandês (Flamants) e chei che a fevelin francês (Valons), cuntune piçule minorance che e fevele todesc a Malmedy e Eupen, citâts che fint al 1919 a jerin part de Gjermanie. La capitâl e je Brussel.

La Belgjiche al ê un dai stâts che à la plui alte densitât di popolazion e al è une vore industrializât, cun viis di comunicazion modernis e il secont puart plui grant de Europe, chel di Anverse.

Durant dal XX secul, una vore di Furlans son emigrâts in Belgjiche, cjatant lavôr daspes in tes minieris o come muradôrs.


Leams esternis [cambie]

liste dai Fogolârs Furlans in Belgiche

Articul: L’emigrazione dal Friuli Venezia Giulia in Belgio (F. Micelli)