Basse furlane/furlan

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.

Furlan de Başe Furlane[cambie | modifiche il codiç]

Te başe furlane a si fevele, oltre che al talian, ancje il furlan, ma chist al â cualchi piçule diferenze (datrebande di paîs in in paîs al cambie un pôc) chi o scrivarin un pôc a pôc li generalis e piçulis diferenzis:
Torne a Sivian

i mês[cambie | modifiche il codiç]

genâr - zenâr
fevrâr - fevrâr
març - març
avrîl - avrîl
mai - mai
jugn - gjuin
lui - lui
avost - agost
setembar - setembre
otubar - otobre
novembar - novembre
dicembar - diçembre

pronunçe[cambie | modifiche il codiç]

a fin di peraule li letaris d,v e g a an une particulare pronunçe:
-d -> t / -v -> f / -g -> c

plurai[cambie | modifiche il codiç]

il plurâl a si forme normalmentri cule -s ma a son dalis irregularitâs:
-e (nome se feminîl) -> -is [une talpe - do talpis]
-d\-t\-v\-f\-g -> -s [tu tu sês benvignûd - vuatris o seis benvignûs]
-l -> -i [un baûl - doi baui]
-on -> -ôns (dolâ ca o e ô a indichin une cualuncue vocâl) [un roman - doi româns]

Dople ese[cambie | modifiche il codiç]

Ta chest furlan no esistin doplins, cuindi nencje lis ss (basse), chistis a vegnin sostituidis cun s o ş, dipênd dal sunôr

basse -> base ross -> roş

acens[cambie | modifiche il codiç]

L' unic acent al ê chel circonfles (^) che se sule ultime vocâl a la slungje, sa si cjate su l' ultime a la açente. Tal furlan di Sivian il circonfles a si cjate nome te ultime vocâl

C, S e Ç[cambie | modifiche il codiç]

Le C a si lei come par talian, la ç a ê la c in furce, la c in cence a si scrîv s

fuarce -> furçe cence-> sençe





Torne a Sivian